Controverse Culturale Vedete: O Analiză a Impactului Mediatic
Normalizarea Inculturii și a Limbajului Agresiv în Spațiul Public
Observăm o tendință îngrijorătoare în spațiul public, unde limbajul agresiv și lipsa de cultură par să devină norma. Ceea ce odinioară era considerat nepotrivit, acum este folosit deschis, uneori chiar ca strategie pentru a atrage atenția. Insultele și glumele de mahala au devenit unelte retorice obișnuite, iar politicienii care le folosesc sunt adesea percepuți ca fiind „autentici”. Acest lucru arată cum elemente din „cultura șmecheriei” au fost acceptate social, transformând „șmecherul” – cel care se descurcă prin orice mijloace – într-un model aspirațional pentru mulți tineri, în detrimentul modelelor bazate pe integritate și expertiză. Această inversare a valorilor este un semnal de alarmă pentru societatea noastră.
Percepția Publică asupra "Șmecheriei" ca Model Aspirațional
Fenomenul „șmecheriei” ca model aspirațional este un subiect complex. În societatea contemporană, abilitatea de a naviga situații dificile prin mijloace neconvenționale, uneori la limita legii sau a bunului-simț, pare să fie mai apreciată decât munca susținută și integritatea. Această percepție este alimentată de modul în care anumite comportamente sunt prezentate în media și în cultura populară, creând o imagine distorsionată a succesului. Vedetele care adoptă acest stil de viață, uneori chiar și în viața lor personală, pot influența negativ percepția publică, în special în rândul tinerilor.
Rolul Mass-Media în Amplificarea sau Atenuarea Derapajelor Verbale
Mass-media joacă un rol dublu în acest peisaj. Pe de o parte, poate amplifica derapajele verbale prin acordarea de spațiu generos și prin transformarea scandalului în conținut de rating. Pe de altă parte, are potențialul de a atenua aceste probleme prin promovarea unui discurs civilizat, prin invitarea experților și prin oferirea de perspective echilibrate. Alegerea conștientă a conținutului și a tonului de către instituțiile media poate contribui semnificativ la recalibrarea normelor sociale și la descurajarea limbajului vulgar în spațiul public.
Dezbaterea Artistică și Limitele Expresiei Scenice
Incidentul Trupei "Witch Club Satan" la Festivalul Rockstadt
Festivalul Rockstadt de la Râșnov a fost gazda unui moment care a depășit cu mult așteptările publicului și limitele convenționalului. Trupa norvegiană Witch Club Satan a provocat un val de reacții după ce membrele sale s-au dezbrăcat complet pe scenă în timpul concertului. Acest gest a fost interpretat diferit de spectatori, unii văzându-l ca pe o formă de manifest artistic radical, legat de eliberarea de normele sociale și libertatea trupului, în timp ce alții l-au considerat un act de exhibiționism total inadecvat, mai ales în prezența minorilor. Rețelele sociale au fost rapid inundate de mesaje de nemulțumire, iar organizatorii au fost criticați pentru lipsa unui control mai strict asupra prestațiilor artistice. Participanții au semnalat că nu au fost avertizați despre natura explicită a spectacolului, ridicând întrebări despre responsabilitatea organizatorilor față de un public divers. Gestul trupei ar putea intra sub incidența legislației penale române, care pedepsește actele de exhibiționism în public, deschizând o dezbatere despre limitele libertății artistice și responsabilitatea în fața publicului. Acest incident a subliniat tensiunea dintre exprimarea artistică liberă și necesitatea protejării unor norme sociale și a publicului, inclusiv a celor mai tineri, care participă la astfel de evenimente culturale. evenimente culturale pot genera astfel de discuții aprinse.
Interpretări Diverse: Artă Performatică versus Exibiționism
Momentul trupei Witch Club Satan a declanșat o dezbatere aprinsă despre linia fină dintre arta performativă și exhibiționism. Susținătorii prestației au argumentat că dezbrăcarea pe scenă a fost o formă de artă performativă, inspirată din mișcări feministe alternative sau din tradiții culturale scandinave care contestă moralitatea clasică. Ei au văzut în acest gest o declarație despre libertatea corpului și o rupere a barierelor dintre artist și public. Pe de altă parte, criticii au considerat gestul șocant și ofensator, argumentând că a depășit limitele acceptabile pentru un festival de muzică, mai ales că au fost prezenți și minori. Această dihotomie în interpretări reflectă diferențe profunde în percepția publică asupra a ceea ce constituie artă și ce este considerat nepotrivit sau chiar ilegal în spațiul public. Este o discuție despre cum societatea evaluează manifestările artistice care sfidează normele convenționale și despre responsabilitatea artiștilor de a comunica intențiile lor într-un mod clar publicului.
Reacții Publice și Avertismente Necesare pentru Spectatori
Reacțiile publicului la prestația trupei Witch Club Satan au fost împărțite, dar în mare parte negative în mediul online, unde mulți au considerat gestul nepotrivit și au cerut socoteală organizatorilor. Nemulțumirea a vizat în special lipsa unor avertismente clare despre natura explicită a spectacolului. Această situație ridică problema importanței informării publicului, în special atunci când sunt implicați minori sau persoane care nu sunt familiarizate cu genul de muzică sau cu stilul artistic provocator. Avertismentele prealabile ar putea permite spectatorilor să ia o decizie informată dacă doresc să participe la un anumit concert sau spectacol, respectând astfel diversitatea publicului și așteptările acestuia. Lipsa acestor avertismente poate duce la experiențe neplăcute și la sentimentul că organizatorii nu și-au îndeplinit responsabilitatea de a crea un mediu sigur și confortabil pentru toți participanții la festival.
Cazul Gina Carano: Libertate de Exprimare versus Responsabilitate
Comparația Controversată cu Holocaustul și Persecuția Evreilor
Gina Carano, o fostă actriță cunoscută pentru rolul său din serialul „The Mandalorian”, a fost concediată de Disney în 2021 din cauza unor comentarii considerate „odioase și inacceptabile” pe rețelele de socializare. Actrița, care este și o specialistă în arte marțiale, a făcut o comparație între a fi conservator în Statele Unite și a fi evreu în Germania nazistă, sugerând că persecuția evreilor în timpul Holocaustului ar fi similară cu tratamentul aplicat persoanelor cu opinii politice diferite în prezent. Ea a distribuit o fotografie cu o femeie evreică bătută în timpul regimului nazist, punând sub semnul întrebării diferența dintre a urî pe cineva pentru originea sa și a urî pe cineva pentru opiniile sale politice. Aceste declarații au stârnit un val de critici și au ridicat întrebări despre limitele libertății de exprimare în spațiul public, mai ales când implică comparații istorice sensibile. Acest incident a subliniat tensiunea dintre dreptul la liberă exprimare și responsabilitatea de a nu trivializa evenimente istorice tragice.
Mesaje Ironice despre Pandemia COVID-19 și Drepturile Transgen
Pe lângă comparația controversată legată de Holocaust, Gina Carano a mai generat discuții aprinse prin alte postări. Ea a ironizat o persoană care purta mai multe măști sanitare în timpul pandemiei de COVID-19, un gest interpretat de unii ca o minimalizare a gravitației virusului. De asemenea, actrița a adoptat pronumele „boop/bop/beep” pe rețelele sale de socializare, o acțiune considerată de critici ca fiind o aluzie ironică la persoanele transgen și la discuțiile despre identitatea de gen. Aceste mesaje au contribuit la percepția că actrița ar fi promovat opinii conservatoare și uneori controversate, atrăgând atenția asupra modului în care celebritățile își folosesc platformele online pentru a-și exprima convingerile, uneori cu consecințe asupra carierei lor. Opiniile sale au generat dezbateri despre sensibilitatea socială în era digitală.
Acordul cu Disney și Implicațiile pentru Cariera sa
În cele din urmă, Gina Carano a ajuns la un acord cu Disney pentru a soluționa litigiile legate de concedierea sa. Detaliile acestui acord nu au fost făcute publice, dar un purtător de cuvânt al Lucasfilm, o filială a Disney, a declarat că studioul „așteaptă cu nerăbdare să găsească ocazia pentru a colabora din nou cu doamna Carano într-un viitor apropiat”. Acest acord vine după ce Carano a intentat un proces împotriva Disney, susținând că a fost concediată abuziv din cauza opiniilor sale politice. Plângerea sa, susținută și finanțată de platforma X (fostă Twitter), a invocat hărțuirea online din partea „extremiștilor de stânga” și a afirmat că angajatorul său i-a pătat reputația și i-a redus șansele de angajare în industria audiovizuală. Rezultatul acestui caz ridică întrebări despre echilibrul dintre protecția angajaților și libertatea de exprimare a acestora, precum și despre modul în care companiile gestionează controversele generate de personalitățile lor publice.
Diaspora și Provocările Reprezentării Culturale
Exportul Comportamentelor Subculturale în Comunitățile din Străinătate
Românii plecați la muncă sau stabiliți în alte țări se confruntă cu provocări unice legate de reprezentarea culturală. Adesea, comportamentele considerate acceptabile sau chiar la modă în anumite cercuri din țară pot fi percepute diferit în societățile occidentale, unde normele sociale și civice pot fi mai stricte. Acest decalaj poate duce la neînțelegeri și la crearea unor stereotipuri negative. Este esențial ca diaspora să fie conștientă de aceste diferențe și să acționeze ca un ambasador cultural pozitiv.
Incidentul Sacrificării Porcului în Marea Britanie
Un exemplu elocvent al acestor tensiuni culturale a fost incidentul legat de sacrificarea porcului în Marea Britanie. Acțiunea, deși parte a unei tradiții românești, a intrat în conflict cu legislația sanitară și cu sensibilitățile locale, generând reacții negative și alimentând percepții greșite despre comunitatea românească. Astfel de evenimente subliniază necesitatea adaptării tradițiilor la contextul cultural și legal al țării gazdă, pentru a evita escaladarea conflictelor și a menține o imagine pozitivă. Este important să găsim modalități de a celebra obiceiurile noastre fără a încălca regulile locale, poate prin adaptări sau prin explicarea contextului cultural într-un mod respectuos.
Contrastul dintre Normele Culturale Românești și Cele Occidentale
Înțelegerea și respectarea normelor culturale occidentale sunt vitale pentru integrarea și buna conviețuire a românilor din diaspora. Acest lucru implică nu doar respectarea legilor, ci și adoptarea unui comportament civic exemplar, care să reflecte valorile pozitive ale culturii românești. Prin acțiuni concrete, cum ar fi implicarea în comunitatea locală sau promovarea dialogului intercultural, românii din străinătate pot contribui la schimbarea narativelor negative și la construirea unor relații armonioase cu societatea gazdă. Putem învăța multe din experiența altor comunități de imigranți care au reușit să se integreze cu succes, cum ar fi comunitatea asiatică din Marea Britanie.
Renașterea Culturală și Civic-Educațională
Promovarea Valorilor Culturale Autentice și a Modelelor Pozitive
E clar că societatea noastră are nevoie de o resetare, nu-i așa? Parcă am cam uitat ce înseamnă să fii cult, să ai bun-simț. E ca și cum am fi intrat într-o cursă nebună unde scandalul și vulgaritatea aduc cele mai multe like-uri. Dar nu e totul pierdut. Putem să ne întoarcem la ce e cu adevărat important: valorile noastre culturale, oamenii care ne inspiră prin ceea ce fac, nu prin ce spun la televizor. Ar trebui să investim mai mult în cultură, să sprijinim bibliotecile, teatrele, filmele bune, cărțile care te pun pe gânduri. Și nu doar să le finanțăm, ci să le facem mai accesibile, să organizăm evenimente unde oamenii să poată discuta, să învețe. Mass-media ar putea să facă și ea o schimbare, să dea mai mult spațiu experților, celor care chiar știu despre ce vorbesc, în loc să lase loc doar vocilor țipate. E timpul să arătăm lumii și modele pozitive, oameni care fac lucruri bune, care muncesc cinstit, care învață și reușesc. Asta ne ajută să construim o societate mai bună, nu scandalurile de la showbiz.
Soluții pentru “De-Normalizarea Harnelii”
Pentru a combate "normalizarea harnelii" în spațiul public, este necesară o abordare pe mai multe paliere. Partidele politice și liderii lor trebuie să adopte și să respecte coduri etice stricte, care să sancționeze limbajul injurios și atacurile personale, promovând în schimb dezbateri bazate pe fapte și propuneri concrete. Educația civică în școli joacă un rol esențial în formarea tinerilor, învățându-i să identifice și să respingă manipularea și violența verbală, încurajând astfel un dialog civilizat. Instituții precum Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) au responsabilitatea de a supraveghea conținutul media, descurajând emisiunile care promovează trivialitatea și injuria, pentru a ridica standardele generale ale discursului public. De asemenea, este important să ne amintim de impactul pe care îl au modelele pozitive, fie ele din țară sau din diaspora, care prin integritatea și empatia lor pot inspira o schimbare în tonul societății. Comunitățile din străinătate, în special, pot contribui la acest proces prin organizarea de acțiuni culturale vizibile și proiecte de cooperare, care să schimbe percepția negativă și să demonstreze valorile autentice ale culturii românești, oferind un exemplu de comportament civilizat și apreciat.
Impactul Marginalizării Cunoașterii Autentice
E o chestie destul de tristă când vezi cum, în spațiul public, cunoștințele serioase și performanța aia reală ajung să fie date la o parte, ba chiar să fie și luate peste picior. În același timp, vedetele alea care fac rating doar prin scandal și prin tot felul de chestii superficiale ajung să domine pe toată lumea. E ca și cum am trăi într-o lume pe dos, unde numele unei vedete de reality show e mai cunoscut decât cel al unui scriitor sau om de știință. Clar, ordinea valorilor s-a cam răsturnat. Și asta se vede și în felul cum vorbim. Limbajul ăla vulgar și atitudinea aia de cartier prind tot mai mult teren, pentru că se potrivesc perfect cu o cultură populară care pare să celebreze scandalul și „șmecheria” în locul discuțiilor civilizate și a inteligenței. Din păcate, violența verbală, fie că vorbim de insulte, amenințări sau tot felul de derapaje, creează o atmosferă din ce în ce mai tensionată. Ceea ce începe ca o glumă proastă se poate transforma rapid în ură, mai ales pe rețelele alea de socializare unde injuria a devenit ceva obișnuit. Deci, când „șmecheria” și limbajul ăla grosolan devin norma, nu e doar o problemă de stil. E un semnal clar că avem o criză a valorilor educaționale și morale, iar asta poate să ne afecteze pe termen lung. E important să ne amintim că există și oameni care fac lucruri bune și care merită să fie cunoscuți, nu doar cei care fac zgomot. Poate ar trebui să ne uităm mai mult la oameni care inspiră și mai puțin la cei care doar creează circ.
Educația Civică și Combaterea Deviantelor
Formarea Tinerilor pentru a Recunoaște și Respinge Manipularea
E important să ne gândim cum ajung tinerii să creadă că limbajul agresiv e normal. Mulți preiau asta din mediul online, unde scandalul vinde cel mai bine. E ca și cum ai vedea zilnic pe cineva la televizor vorbind urât și crezând că așa trebuie să faci și tu ca să fii cineva. Asta nu e deloc bine pentru că îi învață pe copii că dacă țipi mai tare sau înjuri, ai câștigat. Nu așa funcționează lucrurile în viața reală, unde ai nevoie de respect și de a ști să vorbești frumos ca să te înțelegi cu oamenii. Trebuie să le arătăm că există și altfel de modele, cum ar fi cele din viața celebrităților care fac fapte bune sau care își folosesc faima pentru a ajuta pe cineva. E nevoie să îi învățăm să fie critici cu ce văd și aud, să nu creadă tot ce li se spune și să știe să spună „nu” la ce nu li se pare corect. Asta îi ajută să nu fie ușor de manipulat de oricine vrea să facă scandal.
Lideri Integri și Empatici: Un Exemplu de Sus
Influența comportamentului liderilor asupra tonului societal este imensă, iar atunci când aceștia dau dovadă de integritate și empatie, creează un precedent pozitiv pentru întreaga comunitate. Nu e vorba doar de ce spun, ci mai ales de cum acționează zi de zi. Un lider care comunică respectuos, chiar și în momente de tensiune, și care arată că îi pasă de ceilalți, contribuie la normalizarea unui discurs civilizat. E ca un fel de undă care se propagă, știi? Când vezi că cei din vârful ierarhiei se comportă exemplar, parcă și ceilalți se simt mai încurajați să facă la fel. E un proces lent, ce-i drept, dar esențial pentru a schimba percepția publică asupra a ceea ce înseamnă, de fapt, a fi un model.
Reflecția asupra Valorilor Comune și a Contractului Social
Ne-am cam obișnuit să vedem scandaluri și limbaj suburban în spațiul public, iar asta ne-a cam adormit simțurile critice. Dar dacă ne oprim un pic să ne gândim la valorile pe care le împărtășim cu adevărat, la ce ne unește ca societate, ne dăm seama că acest comportament nu ne reprezintă. Contractul social, acel acord tacit pe care îl avem ca să trăim împreună, are nevoie de o reîmprospătare morală. Nu putem construi o societate solidă pe bază de certuri și lipsă de respect. E ca și cum ai încerca să construiești o casă pe nisip – nu va rezista mult. Trebuie să ne amintim ce ne face să fim o comunitate și să acționăm în consecință, să ne reamintim de bunele maniere și de respectul reciproc.
Responsabilitatea Individuală în Combaterea Inculturii
Fiecare dintre noi are un rol în a combate această „normalizare a harnelii”. Nu putem aștepta doar ca alții să rezolve problema. E ușor să arăți cu degetul spre politicieni sau spre vedete, dar adevărata schimbare începe cu noi. Când alegem să nu tolerăm vulgaritatea, când intervenim civilizat când vedem un derapaj, când ne educăm copiii să respecte pe toată lumea, contribuim la un viitor mai bun. E o responsabilitate pe care o avem, ca indivizi, față de societatea în care trăim. Nu e vorba doar de a fi corect, ci de a fi un exemplu, chiar și în cele mai mici interacțiuni.
Campanii Anti-Stereotip și Dialog Intercultural
Schimbarea Narațiunii despre Comunitățile Românești din Străinătate
E important să ajutăm diaspora să-și schimbe felul în care e văzută de localnici. În loc ca problemele izolate să definească cum sunt percepuți românii, comunitățile ar trebui să organizeze acțiuni pozitive, vizibile. Mă gândesc la zile ale culturii române, evenimente caritabile sau acțiuni de ecologizare. Asta arată că nu suntem doar generatori de probleme, ci și parte din soluție. Autoritățile ar putea finanța proiecte mici care să încurajeze colaborarea între români și ceilalți cetățeni. De exemplu, un proiect în Danemarca unde tineri români și danezi lucrează împreună la curățarea unui parc sau la un schimb cultural. Asta ajută la combaterea prejudecăților și îi educă pe români, prin presiunea pozitivă a grupului. Când vezi alți români respectând regulile și fiind apreciați, ești mai puțin tentat să te comporți altfel. Liderii integri și empatici, atât în țară cât și în diaspora, sunt esențiali pentru a inspira prin exemplu personal. De-normalizarea comportamentelor neadecvate începe de sus. Dacă am avea oameni în funcții publice care arată constant respect, un limbaj civilizat și corectitudine, tonul general din societate s-ar putea schimba treptat. E un proces de durată, dar necesar. Trebuie să ne întrebăm dacă vrem să trăim într-o societate unde „șmecheria” e legea supremă. Sper că răspunsul este nu. Și dacă e așa, fiecare dintre noi are datoria să nu mai tolereze și să nu mai alimenteze acest nou normal al inculturii. E un pas spre o societate mai bună, unde respectul reciproc contează. Campania electorală din 2025 ne-a arătat o imagine a societății în care limbajul și comportamentul subcultural au câștigat teren, dar poate fi și un catalizator pentru schimbare.
Acțiuni Pozitive Vizibile și Proiecte de Cooperare
Pentru a schimba percepția negativă, e nevoie de acțiuni concrete. Organizarea de evenimente culturale, zile ale românilor în orașele unde trăiesc comunități mari, sau participarea la acțiuni de voluntariat local pot face o diferență. Aceste inițiative nu doar că arată o altă față a românilor, dar și consolidează legăturile cu comunitățile gazdă. Finanțarea unor astfel de proiecte, chiar și la scară mică, de către autoritățile române, ar putea încuraja spiritul de colaborare și apartenență.
Contracararea Prejudecăților prin Vizibilitate și Apreciere
Prejudecățile se combat cel mai bine prin expunere la realitate și prin aprecierea eforturilor pozitive. Când românii din diaspora sunt vizibili prin contribuțiile lor la societatea locală, fie că e vorba de muncă, voluntariat sau implicare civică, imaginea lor se schimbă. Este important ca aceste povești de succes să fie promovate, pentru a contrabalansa stereotipurile negative și a arăta diversitatea și valoarea pe care comunitatea românească o aduce. Asta creează un mediu mai deschis și mai tolerant pentru toată lumea.
Secțiunea "Campanii Anti-Stereotip și Dialog Intercultural" te invită să explorezi cum putem construi o lume mai bună, fără prejudecăți. Descoperă povești inspiraționale și află cum poți contribui la promovarea înțelegerii între culturi. Vizitează site-ul nostru pentru a afla mai multe și a te alătura mișcării noastre!
Întrebări Frecvente
De ce vedetele folosesc uneori un limbaj mai dur și cum ajunge asta să pară normal?
Unele vedete folosesc un limbaj mai dur sau spun lucruri considerate nepoliticoase. Asta se întâmplă uneori pentru că vor să atragă atenția sau pentru că așa au învățat să comunice. Mass-media, adică televiziunea, radioul sau internetul, le dă multă vizibilitate, iar asta poate face ca aceste comportamente să pară normale pentru mulți oameni, mai ales pentru tineri.
De ce unii oameni consideră “șmecheria” un model de urmat?
Unii oameni cred că “șmecheria”, adică a te descurca prin orice mijloace, chiar și prin tertipuri, este un lucru bun. Ei văd astfel de persoane ca modele, mai degrabă decât pe cei care învață mult și muncesc corect. Asta se întâmplă pentru că, în societatea de azi, uneori e mai ușor să câștigi atenție prin scandal decât prin inteligență sau muncă.
Ce s-a întâmplat la festivalul Rockstadt cu trupa Witch Club Satan?
La un festival de muzică, o trupă din Norvegia, numită Witch Club Satan, a cântat pe scenă fără haine. Unii au zis că asta e artă și un mod de a arăta libertatea corpului. Alții au considerat că a fost prea mult, mai ales că erau și copii prezenți și nu au fost avertizați.
De ce a fost Gina Carano concediată și ce a spus ea?
O actriță pe nume Gina Carano a fost dată afară de la un serial “Star Wars” pentru că a scris pe internet lucruri care au deranjat. Ea a comparat situația persoanelor cu opinii politice diferite din America cu cea a evreilor în timpul Holocaustului și a făcut glume despre masca de protecție și despre persoanele transgen. Ea a zis că a fost nedreptățită și a ajuns la o înțelegere cu firma care a dat-o afară.
Cum afectează diaspora românească imaginea țării prin anumite comportamente?
Unii români care locuiesc în alte țări, cum ar fi în Anglia, au făcut lucruri care au surprins sau au deranjat localnicii. De exemplu, câțiva au tăiat un porc pe stradă, un obicei tradițional din România, dar care în Anglia este interzis și considerat nepoliticos. Asta arată că uneori, când trăim în alte culturi, trebuie să fim mai atenți la regulile și obiceiurile lor.
Ce putem face pentru a promova valorile culturale și modele pozitive în societate?
Pentru a avea o societate mai bună, trebuie să punem preț pe educație, cultură și pe oamenii care fac lucruri bune. Asta înseamnă să sprijinim bibliotecile, teatrele și filmele bune, dar și să ascultăm mai mult de experți, nu doar de vedete care fac scandal. Avem nevoie de exemple pozitive, cum ar fi profesori dedicați sau tineri performanți, care să ne inspire.
Ce soluții există pentru a combate limbajul urât în spațiul public și politic?
Ca să nu mai avem un limbaj urât în spațiul public, politicienii ar trebui să respecte niște reguli de comportament și să fie pedepsiți dacă vorbesc urât. Școlile trebuie să învețe elevii cum să gândească critic și să nu fie păcăliți de vorbe urâte. De asemenea, televiziunea și radioul, prin instituții ca CNA, ar trebui să aibă grijă la ce se aude și să nu încurajeze limbajul vulgar.
Cum afectează marginalizarea cunoașterii autentice și glorificarea trivialității societatea?
Când vedetele care fac doar scandal sunt mai populare decât oamenii inteligenți sau cu realizări importante, înseamnă că valorile noastre sunt date peste cap. Limbajul vulgar și comportamentul lipsit de respect devin normale, iar asta creează o atmosferă proastă în societate, mai ales pe internet, unde oamenii se ceartă ușor.